„Cu totii avem nevoie sa fim, sa gandim, sa cautam o cale de a exista intr-o lume in care exista si multa bucurie, dar si enorm de multa tristete. Intregul tel al vietii mele a fost acela de a gasi un sens al lucrurilor”, completeaza Constantin Dulcan, profesor universitar si medic neurolog.
A gasit sensuri diverse. A inteles ca viata noastra este formata din ceea ce gandim si ceea ce simtim, ca unul dintre sesurile vietii, finalitatea spre care tind toate actiunile noastre este fericirea: „Fericirea este un sens al nostru si are sensuri multiple. Pentru mine, fericirea este momentul in care totul freamata in noi, se misca si ne involbureaza, momentul in care simti ca intreaga lume este cu tine. Fiecare dintre noi poate avea o formulare a ideii de fericire. Trebuie sa facem o diferenta intre bucurie si fericire. Fericirea este, dupa opinia mea, un obiectiv, o tinta, o finalitate a tot ceea ce este fiinta pe lumea asta, cu diferenta ca o fiinta umana, dispunand de o ratiune, traieste fericirea, sentimentul acesta al satisfactiei depline atat in planul rational, cat si in planul afectiv. Bucuria este placerea mintii, in timp ce fericirea merge mai adanc, la baza, la fundamentele sufletului, unde putem vorbi de o fericire a spiritului, care inseamna mult mai mult decat nivelul imediat al gandirii”.
Profesorul considera ca dragostea este o circumstanta sigura a fericirii si da exemplu iubirea adolescentina, ca pe una dintre cele mai marcante experiente ale vietii.
„Fericirea este o stare de spirit, o stare in care, vrei, nu vrei, trebuie sa intre si inima si afectivitatea, profunzimile tale afective, acolo unde este esenta ta. Dragostea este una dintre circumstantele fericirii indubitabile. In mintea mea este tot timpul faptul ca iubirea adolescentei este una dintre cele mai marcante experiente. De ce? Pentru ca este momentul in care insul afectiv se trezeste la viata. Mai cred ca cea mai mare satisfactie este aceea cand pasiunile tale, inclinatiile tale isi gasesc un ecou in ceea ce faci. Asta cred ca e adevarata fericire a vietii”, spune Dulcan.
Nivelul superficial, cu furtunile, nivelul profund, cu pacea. Oamenii introvertiti, carora foarte putine lucruri pe lumea asta le plac sunt cei mai nefericiti.
Si totusi, cum pot fi fericiti oamenii intr-o lume in care stresul, nemultumirile legate de viata profesionala sau de cea personala descriu cel mai bine viata lor? Profesorul Dulcan considera ca este o chestiune de perceptie.
„Sunt doua niveluri la care un om poate sa aiba o reactie de fericire sau de nefericire. Primul este planul personal, dar voi incepe cu modelul social. Modelul social poate sa-ti dea satisfactii sau sa nu-ti dea satisfactii. Poate sa-ti ofere conditii de implinire pe plan profesional sau nu. In cazul modelului social nu prea poti face mare lucru. Atunci, ramanem la al doilea nivel, nivelul tau personal. Cum vad fericirea orientalii: ei vorbesc despre fericire la nivel de virtuti. Ei spun ca sunt doua niveluri. Este nivelul superficial, unde sunt toate furtunile care se abat asupra mintii, asupra gandului si este nivelul profund. Nivelul profund inseamna pentru ei sa-ti pastrezi acea pace, liniste interioara, indiferent ca intampini succesul sau esecul. Omul trebuie sa se educe de o asemenea maniera incat sa inteleaga ca frica si spaima care li se prezinta face parte dintr-un nivel comercial care intereseaza anumiti indivizi. Noi trebuie sa invatam ca si in fata nenorocirilor, dar si a lucrurilor placute trebuie sa imi pastrez un echilibru. In momentul acela, omul nu mai este in bataia vantului, nu mai este la mana societatii, nu mai devine ceea ce vrea societatea sa faca din el: o sluga, un nimic, un zero. El isi pastreaza propria lui nisa, propriul lui regat.
Nefericirea este o chestiune de perceptie. Sunt fericit in functie de cum percep eu un eveniment; il percep cu un ecou negativ sau il percep cu un ecou pozitiv; entuziasmant sau netentuziasmant; deprimant sau, dimpotriva, extaziant. Fericirea mai tine si de structura noastra. Oamenii introvertiti, carora foarte putine lucruri pe lumea asta le plac sunt cei mai nefericiti. Bucura-te! Uite, ai baut o cafea cu cineva, bucura-te. Tu spui: „Nu pot, e amara”. Pai, fa-o dulce daca e amara.”
Gandurile noastre sunt responsabile pentru energiile Universului
Gandirea pozitiva nu ne ajuta doar pe noi. Profesorul Constantin Dulcan spune ca gandurile si cuvintele noastre sunt incarcate cu energie. Aceasta energie este negativa sau pozitiva, in functie de felul in care arata gandurile noastre si de semnificatia pe care o au cuvintele noastre.
„Tot ceea ce gandim este sprijinit pe un fundament energetic. In momentul in care gandim frumos, bine, noi emitem un nor de lumini. Noi suntem construiti din fotoni, din lumina. Numai ca nu o vedem, pentru ca numarul de fotoni emis este infim. In momentul in care gandim in termeni de iubire, compasiune, iertare, empatie si recunostinta, noi emitem un camp de energie pozitiv. Acest camp de energie imbiba toate celulele noastre. Pe de o parte, modifica chimia noastra. Ele contribuie la sanatate, longevitate, multumire, fericire. Invers, sentimentele de ura au un camp de emisie negru. In momentul in care uram, suntem violenti, invidiem, noi imbracam o haina de doliu. La nivelul creierului nostru corespunde o chimie a substantelor benefice si a celor daunatoare. Dopamina este cea responsabila pentru sentimentul de fericire. Stresul, in schimb, conduce la imbolnavire”, sustine Constantin Dulcan.
Profesorul sustine ca un camp de energie emis de om fie prin cuvinte, fie prin ganduri, poate ajunge in cel mai indepartat punct din Univers si prin influenta pe care o au pot crea dezechilibre energetice. „In momentul in care eu, prin ceea ce scot pe gura sau gandesc dezechilibrez Universul, el produce catastrofe. El nu este dependent de existenta mea, dimpotriva, eu sunt produsul lui, nu el este produsul meu. Ca atare, el se razbuna. Dezechilibrele sunt dure. Toate catastrofele de aici vin”, explica profesorul Dulcan.
„Noi ne putem prelungi viata in functie de modul in care gandim”
Pe langa Univers, influentata de gandirea noastra este si sanatatea. Sistemul nostru imunitar este, dupa cum spun japonezii, construit asa incat noi sa putem trai in jur de 130–140 de ani. Medic de profesie, profesorul Constantin Dulcan spune ca modul in care gandim ne poate ajuta sa ne prelungim viata. Isi aminteste episoade din cariera sa medicala, in care persoane care au venit la el sa se trateze au reusit sa grabeasca vindecarea printr-o gandire pozitiva.
„Noi ne putem prelungi viata in functie de modul in care gandim. Noi suntem suma tuturor gandurilor si emotiilor noastre. Noi emitem pe zi circa 60.000 de ganduri. Cu fiecare gand pe care il emitem, noi pledam pentru viata sau pentru moarte, pentru sanatate sau pentru boala. Eu am creat clinica de neurologie si la Craiova si in Bucuresti, aveam bolnavi cu aceeasi boala, accident vascular. Eram zilnic obligat sa fac vizita cu 30 de oameni dupa mine. Si intrebam bolnavii cum se simt. Unul imi spunea ca se simte bine, ca va fi si mai bine. Ma duceam dupa trei zile, ma uitam la fata lui, vedeam cum infloreste. Altul spunea ca nu ii e bine, ca l-a durut injectia, ca nu i-a trecut cu pastila pe care i-am dat-o. Acel om mergea prost, rau. Se vedea ca e nemultumit si nu ii mergea bine nici tratamentul. In clipa de fata vorbim despre ceea ce se cheama puterea mintii. Putem, pur si simplu, sa ne modificam starea de sanatate, comportamentul uman in beneficiul nostru. Acestea sunt lectiile de ultima ora pe care ni le dau stiintele. Deci, nu trebuie sa ne lasam speranta ca ne ajuta doar o reteta. Ne ajuta retetele, dar cel mai mare ajutor ni-l dam singuri. Doctorul nu este Dumnezeu, iar medicina nu este matematica”, explica profesorul Constantin Dulcan.
Inima este corespondentul mintii divine
Avand in vedere ca oamenii gandesc si simt, deci au o latura rationala si una emotionala, l-am intrebat pe Constantin Dulcan daca, in drumul catre fericire oamenii ar trebui sa-si asculte mai mult inima sau sa fie mai mult rationali. Acesta spune ca adevarul in cazul marilor decizii care ne pot influenta in mod semnificativ viata sta in inima. Suntem tentati sa credem ca ratiunea depaseste sentimentele, insa lucrurile nu stau deloc asa. Inima este asimilata de Constantin Dulcan puterii divine, deci, adevarului absolut.
„Experienta mea a fost ca de cate ori n-am ascultat inima, n-a iesit bine. Vorbind in alti termeni, inima este corespondentul mintii divine. Deci, acolo e adevarul. In creier este doar un calcul al circumstantelor, pe care tu nu le stii. Eu gandesc ca daca merg acum pe strada n-o sa ma intalnesc cu un obstacol peste care sa nu pot trece dar, cand ies acolo, nu e asa. Asta este partea rationala. Deci, adevarul sta in inima. Asculta-ti inima. Sentimentul este cel care ramane, ratiunea se pierde. Memoria e scurta la nivel rational. La nivel afectiv memoria e mult mai lunga. De aceea, experientele care te marcheaza in viata nu le uiti, indiferent ca sunt bune sau rele”, afirma acesta.
Bineinteles, in contextul unei vieti sociale, ratiunea are rolul ei. Constantin Dulcan admite ca a-ti asculta inima nu inseamna a renunta la serviciu pentru ca inima nu vrea asta: „Inca o data, nici o parte, nici alta nu trebuie dusa la extrem. Linia de mijloc este linia de aur. Adica, trebuie sa si gandesti. Sunt lucruri pe care nu le poti face decat cu ratiunea, fara indoiala”.
Fericirea se naste in interiorul nostru, in inima. Fericirea este un sentiment venit de dincolo de ratiunea umana. Asa cum am spus mai sus, profesorul Constantin Dulcan admite ca inima este conrespondentul mintii, ratiunii divine. Astfel, o cale catre gasirea fericirii este credinta si recunostinta fata de Creator, dar si fata de creatiile sale – ceilalti oameni, animale, natura.
„Pentru fericire este foarte important sa fim recunoscatori pentru ca existam. Am apucat inca o zi. Atatia altii nu mai apuca ziua aia. Fii recunoscator lui Dumnezeu ca existi, fii recunoscator pentru parintii tai ca te-au crescut, fii recunoscator celor de pe urma carora tu citesti o carte buna, inveti, fii recunoscator celor datorita carora porti hainele pe care le porti, ca le-au creat ei. Si sa te intrebi ce poti sa faci tu pentru ei. Uite, eu sunt medic bun, pot sa ii vindec. Atunci, toate lucrurile vor fi la un alt nivel. Sigur ca suntem diferiti, ca cel care matura strada are alta fericire decat fericirea mea, dar asta nu inseamna ca eu am dreptul sa il dispretuiesc, pentru ca eu nu pot trai fara el”, spune Constantin Dulcan.
Reteta fericirii prescrisa de medicul Constantin Dulcan
Profesorul Constantin Dulcan considera ca starea de fericire poate fi obtinuta de oricine. Sfaturile sale pentru oameni se refera la atitudinea pe care acestia o adopta fata de propria persoana si fata de viata in general. Toti oamenii ar trebui sa fie impacati cu ei insisi, sa accepte ca sunt diferiti si ca fiecare om are dreptul la deminitate si respect si sa inteleaga ca sunt veniti pe lume cu un scop. Depinde de ei sa descopere acea chemare. Pastrarea in suflet a unui ideal, gandurile pozitive si, cel mai important, credinta – sub orice forma ar fi ea – sunt, de asemenea, elemente din reteta fericirii data de medicul Constantin Dulcan pacientilor sai:
„Concluzia mea este ca fericirea este un drept natural, pe care il am prin faptul ca exist si cel mai bun reper pentru a avea liniste si pace interioara este sa stii ca dincolo de tine exista o ratiune care te protejeaza. Eu lucrul asta l-am invatat singur. Sigur ca la tara, in copilarile, mama ma ducea la Biserica. Dar experienta mea, cautarile mele, m-au facut sa simt asta, sa experimentez si sa stiu ca exista Dumnezeu. Pe mine nu ma pot convinge nici toti marxistii lumii, toti capitalistii ca venim din maimute. Pentru ca de cand e maimuta maimuta ea nu s-a transformat in om. Si daca din intamplare maimuta aia s-a tranformat in om, inseamna ca exista o ratiune care vine din alt plan si iata demonstratia divinului. Daca materia evolueaza, inseamna ca e rationala. Vin fizicienii si spun ca atomul acela nu are ratiune. Pai daca el nu are si eu am, eu de unde am? Inseamna ca sunt eu inca ceva, un spirit. Atunci, de unde vine spiritul? Daca corpul meu fizic este format numai din atomi neutri, de unde gandirea? De unde sentimentele? Inseamna ca e altceva pus in materie”, sustine Constantin Dulcan, care expune aceasta teorie a unei ratiuni superioare care guverneaza tot ce este prezent pe aceasta lume in toate cartile sale.
Sursa: altarulcredintei.md